Luna februarie este marcată de unul dintre cele mai importante evenimente sportive ale anului. Jocurile Olimpice de Iarnă care se desfășoară în orașul rusesc Soci. După o deschidere fastuoasă cu mici defecțiuni tehnice, implicațiile acestui eveniment depășesc cu mult competiția sportivă cu care ne-am obișnuit. Chestiunile economice și de geopolitică își pun amprenta asupra jocurilor de la Soci mai mult ca oricând pentru că întotdeauna Rusia ne-a obișnuit cu mișcări făcute strategic și niciodată la întâmplare. Împreună cu Ștefan Popescu am încercat descifrarea acestora.

 Soci, o mișcare de politică rusească în regiune

 S-a scris și continuă să se scrie foarte mult despre semnificațiile politice ale Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci. S-a spus că asistăm la « jocurile olimpice ale securității » și că succesul organizării va duce la o creștere în sondaje a președintelui Vladimir Putin. De aceea, spun unii comentatori, s-ar fi ales o locație – Soci – aflată în apropierea unui focar de conflict, Caucazul. Credem însă că pentru a înțelege adevăratele semnificații geopolitice ale Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci, cel mai bine ar fi sa ne uităm pe o hartă. Vom vedea că orașul Soci se află la cca. 1.500 de km de Moscova, în regiunea Krasnodar, pe malul Mării Negre și foarte aproape de frontiera cu Georgia. Mai exact, orașul Soci se găsește foarte aproape de Abhazia. Independentă de facto din 1992, după destrămarea URSS, Abhazia, este una din mizele organizării la Soci a celei de-a 22-a ediții a Jocurilor Olimpice de Iarnă.

Moscova urmărește deblocarea economică a Abhaziei. În perioada premergătoare olimpiadelor de iarnă, comitetul olimpic de la Soci a lucrat îndeaproape cu autoritățile din Abhazia pentru realizarea infrastructurilor olimpice. A fost angajată forța de muncă din Abhazia și s-au cumpărat materiale de construcții, mai ieftine decât din Rusia. În plus, Federația Rusă a investit foarte mult în dezvoltarea localităților portuare de pe coasta abhază. Dacă ne uităm pe hartă mai vedem că Soci se află foarte aproape și de Caucazul de Nord, de republicile autonome rusești – Karabardino-Balkaria, Ingusetia, Osetia de Nord, Cecenia și Daghestan, republici în care rușii sunt minoritari iar musulmanii majoritari. Dacă în Cecenia situația s-a stabilizat relativ, violența a început să se manifeste în celelalte republici sus-menționate. În aceste zone există o activă mișcare islamistă care își propune crearea unui stat (emirat) musulman și care a revendicat atentatele din metroul de la Moscova din 2010, de la aeroportul Domodedovo din Moscova și pe cele de anul trecut de la Volgograd.

Ce legătură au însă jocurile de la Soci cu aceste republici nord-caucaziene? Ei bine, organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă și transformarea orașului Soci în destinație turistică internațională reprezintă numai un prim element dintr-o strategie care vizează construirea de-a lungul Caucazului de Nord și deci a « republicilor rebele » a 7 mari stațiuni turistice de ski, un adevărat lanț care va însuma peste 1.000 de km de piste de ski. Totul va fi completat cu un mare complex balnear pe țărmul Mării Caspice. Acest mare proiect are funcția de a normaliza situația din Caucazul de Nord, de a ameliora condițiile socio-economice ale populațiilor locale, de a reafirma prezența rusă în zonă iar prin infrastructurile conexe (autostrăzi, modernizare de căi ferate și de aeroporturi) de a ameliora interconectarea între centru (Moscova) și această periferie a Federației Ruse.

 Rusia între aparențe și realitate

Jocurile Olimpice de la Soci reprezintă din multe puncte de vedere o realitate din care putem trage o concluzie despre ce reprezintă Rusia în prezent. Vorbim de un test prin care se poate vedea care este rolul pe care îl are Rusia azi pe scena internațională. În afară de implicațiile geopolitice, Rusia rămâne o țară complexă din multe puncte de vedere. Exercițiul rusesc de la Soci a arătat și o serie de disfuncționalități cu care se confruntă țara. Mișcările de imagine pe care puterea de la Kremlin a încercat să le facă, nu au reușit să acopere realitatea. Relatările jurnaliștilor corespondenți la Jocurile Olimpice au arătat clar care este de fapt situația în regiune. Exemplele cu orașul pe jumătate neterminat, clădirile prost construite, drumurile nefinalizate, toate aceste decoruri făcute de mântuială, au dezvăluit adevăratele probleme ale țării: corupția la nivel înalt, birocrația, încălcarea drepturilor omului, homofobia… un stat slab în interior care încearcă să se arate puternic și să impresioneze. În condițiile în care pentru populație corupția nu este o necunoscută, sumele foarte mari cheltuite pentru Jocurile Olimpice îi nemulțumește puternic pe ruși. O parte din trilioanele de ruble care au ajuns la firmele de casă ale lui Putin puteau fi direcționate foarte bine către sistemul de sănătate, educație sau alte servicii publice.

Întâmplător sau nu, presa occidentală a și denumit ediția de anul acesta “Jocurile Corupției”. Până la urmă vorbim de aproape 51 de miliarde de dolari, bani din care jumătate au mers către oligarhii care îl înconjoară pe Vladimir Putin. Asta arată cât de problematică este situația în țara în care uneori mișcările de imagine nu ajută prea mult și nu schimbă toată imaginea Rusiei în fața întregii lumi. Rămâne de văzut dacă la finalul Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci perspectiva asupra Rusiei va rămâne o aparență ușor fardată de intențiile Kremlinului sau o realitate evidentă care să tragă un semnal de alarmă pentru redresarea situației în toată regiunea de est influențată de politica rusească.

Autori: Liliana Simionescu și Ștefan Popescu

Text publicat și pe etransmedia.ro