Prin pâine… de la comunism la democraţie

Îmi amintesc că stăteam în camera din spate, acolo aveam televizorul alb-negru cu lămpi. Difuzorul şi telefonul fix erau puse pe lada de la pat. La televizor se vedeau purici, ai mei l-au închis. S-au strâns toţi în cameră şi discutau. Tata se chinuia să prindă ceva la difuzor. Ceva se întâmpla. Era Revoluţia.

Asta e tot ce îmi mai aduc aminte, doar imagini, nicio vorbă. Nu am simţit frică, poate doar neliniştea lor. După asta a fost ziua mea, împlineam cinci ani pe 2 ianuarie 1990. Nu am nicio amintire.

Mai târziu, chiar după Revoluţie, o văd pe mamaia că vine cu o geantă mare din vinilin verde. Era plină cu multe franzele şi nişte banane. A pus bananele sus pe recamier, aproape de sobă, ca să se coacă. Ţin minte că mamaia mi-a dat un colţ de pâine, simţeam pentru prima dată gustul de franzelă albă.

Pâinile aduse de la Bucureşti le-a acoperit cu ziar în bucătărie. În câteva zile deja erau tari. Ca să le putem mânca, ea punea o oală cu apă la fiert, deasupra o sită de mălai şi în ea punea pâinea. Franzela albă se făcea foarte pufoasă de la aburi, arăta de parcă abia ieşise din cuptor.

După Revoluţie, mamaia făcea mai mereu drumul ăsta al „pâinii de Bucureşti” pentru că la Băleni nu prea se găsea pâine de cumpărat. Eram patru copii, doi părinţi şi o bunică, mari consumatori de pâine. Franzela albă era centrul bucatelor de pe masa noastră şi uitasem ce gust avea pâine integrală de pe timpul lui Ceauşescu. Când nu se mergea la Bucureşti, mamaia făcea nişte cococi pe plita de la sobă, dar nu se comparau cu gustul pâinilor de Titan la care acum aveam acces deplin.

Ce să spun… pentru mine Revoluţia şi primii ani de democraţie ai României au avut gust de pâine albă.

Copilul tranziției: Liliana Simionescu, născut la 2 ianuarie 1986, Târgovişte.liliana simionescu

Copiii tranziției este un amestec de povești cu amintirile unor tineri români care au experimentat trecerea de la comunism la capitalism în cei 25 de ani de la Revoluția din 1989, un jurnal al celor care au trecut prin toate schimbările României de la Revoluție încoace. Sunt povești și gânduri ale copiilor care au crescut între cele două lumi: România comunistă și România capitalistă.