Relațiile Albania-Kosovo model pentru România şi Republica Moldova

România promite de ani buni o colaborare mai puternică cu Republica Moldova, însă până acum singurul proiect care are rezultate evidente a fost în domeniul educației, unde mii de elevi și studenți moldoveni au avut șansa să învețe în școlile din România. Potrivit Ambasadei Republicii Moldova la București din 1990 și până în 2013 s-au semnat 107 protocoale, memorandumuri și acorduri în diferite domenii. Câte dintre ele au au și ajuns la bun sfârșit e greu de spus având în vedere că autostrada Ungheni Piatra-Neamț a rămas temporar în suspensie, gazoductul Iași-Ungheni e încă construcție deși trebuia terminat încă din decembrie anul trecut, din cele 100 de milioane de euro nerambursabili oferiți de România știm concret că în luna februarie s-au dat vreo 20 de milioane de euro pentru infrastructura în educație… iar poveste merge mai departe de la distanță și doar în scripte.

Relația Albania- Kosovo un exemplu de urmat

În dialogurile mele cu Ștefan Popescu, care și-a petrecut o perioadă bună de timp în Albania, mi-a dat exemplul cel mai aproape de noi, relația Albania-Kosovo. Când vine vorba de cele două entități proiectele sunt nenumărate: autostrada Bechtel care a devenit o realitate, ședințel387677_185926788160541_778885415_ne de guvern comune care se țin odată la șase luni, proiecte comune de finanțare a comunităților din afară (Albania și Kosovo finanțează școli pentru albanezii din Macedonia), programe culturale comune Albania-Kosovo, unificarea serviciilor consulare (octombrie 2011) etc. Noul premier albanez, socialistul Edi Rama, și-a luat drept consilier special pe probleme regionale pe filozoful kosovar Shkëlzen Maliqi, una dintre figurile marcante ale societății civile din Kosovo, fost director al Kosovo Civil Society Foundation. Ministerele de Turism din Albania și Kosovo au semnat un acord pentru unificarea programelor de turism și prezentarea în exterior a unor oferte comune. Acest acord, semnat în ferbruarie a.c., este foarte important și este văzut ca un prim element în adoptarea unui set de măsuri pentru unificarea pieţelor economice kosovară și albaneză.

Ștefan Popescu explică modelul albanezo-kosovar: “Am auzit deseori lamentări cu privire la posibilitățile limitate ale României de a-și spori prezența în Republica Moldova. « România nu este RFG care și-a permis să investească sume imense în RDG ». Totuși, nu departe de frontierele noastre sudice, două țări surori, mai sărace decât cuplul România-Republica Moldova, ne-ar putea servi drept exemplu. Este vorba de cuplul Albania-Kosovo. Desigur, mediul geopolitic regional balcanic nu este cel ex-sovietic, iar vecinătatea cu Serbia nu înseamnă același lucru cu vecinătatea 968892_10151615701616575_667778409_ncu Rusia. Sunt totuși o serie de elemente obiective, independente de situația internațională. Ele țin de dorința autorităților de a avea un viitor comun. Premierul albanez Sali Berisha nu s-a remarcat prin declarații de genul celor exprimate de liderii politici de la București: « Romania trebuie să se unească cu Moldova », « România va face o ofertă politică Moldovei ». În locul ofertelor politice, premierul Sali Berisha a preferat faptele: Autostrada Bechtel a fost considerate o prioritate națională, deși logica elementară ne face să vedem clar că prioitatea Albaniei este Axa – Durazzo, Skopje-Salonic. Nu este nicio problemă, proiectele au mers împreună, deși Albania nu dispunea (cum dispunea România) de fonduri structurale europene. Nu am văzut în planurile noastre pe termen scurt și mediu autostrada Ungheni-București.”

Până acum Republica Moldova a însemnat pentru România un pod de flori și o masă de vot, influențată în special de puterile de dreapta de la București care și-au îndreptat discursul către frații români de peste Prut. În acest context, ajungem să ne întrebăm cât și cum colaborează România cu Republica Moldova?

Autori: Liliana Simionescu și Ștefan Popescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *