Dragii mei, să știți despre mine că sunt bine. Prima scrisoare din Olanda este despre timp. Am câteva aprecieri pe care vreau să le împărtășesc despre națiunea în care sper să locuiesc mult de acum înainte. De ce? Aici, am ajuns la concluzia că timpul are altă valoare.
Timpul e al oamenilor, nu al dezordinii administrative
Luna aceasta petrecută în Amsterdam este despre cum am învățat să nu-mi mai pierd timpul pentru că statul protejează constant cetățeanul, nu îl îngenunchează. Voi da niște exemple în cele ce urmează:
1. La primărie, ca să îmi iau rezidența și numărul de permis pentru a lucra în Olanda, a durat totul 15 minute sau chiar mai puțin. În România, totul este greoi în administrație, stai la cozi cu orele, oamenii sunt iritați și agresivi.
2. Tot 10 minute au durat formalitățile la bancă pentru a-mi deschide un cont. La băncile din România se întâmplă să stai la coadă până te plictisești.
3. Programul de lucru se respectă în totalitate, la ora 17:00 toată lumea își încheie activitatea. În România, orele peste program sunt lege și aproape niciodată plătite de angajatori.
4. Infrastructura e atât de organizată, încât bicicleta și transportul în comun sunt cele mai folosite de olandezi. Ajung în 10 minute la serviciu cu ambele mijloace. În România, făceam o oră dus și o oră întors cu un tramvai sau autobuz, un metrou și un alt autobuz, toate pline până la refuz, cu mari întârzieri.
Cele patru exemple sunt doar câteva din lucrurile care m-au făcut să mă simt confortabil că am ajuns în Olanda, o țară mică în care totul este organizat în funcție de nevoile omului, nu ale statului. Un loc în care ai vreme să te bucuri de viață, în care timpul este al tău și nu îl irosești inutil în trafic, stând la cozi, alergând după tramvaie aglomerate, așteptând în zadar autobuze care nu au un orar clar, pierzând ore importante peste program la serviciu… și tot așa. Pot spune, că pe aici chiar umblă câinii cu covrigi în coadă și nu doar că umblă, pedalează fericiți.
Dragii mei, pentru că România rămâne locul în care mai am de dat niște bătălii pentru restabilirea normalității, timpul pe care îl am în Olanda îl mai petrec și trimițând mailuri, sesizând instituții, încurajându-vă pe voi, cei rămași acasă, să faceți la fel, să luați atitudine, să vă implicați personal, să nu rămâneți indiferenți la lucrurile anormale, care ne fac să ne pierdem timpul fără rost. Așadar, să ne găsim timpul, să ne găsim rostul.
Cu drag,
Liliana Simionescu